INSESIZABILE

Iarna, Seniorul sorbea la Cafeneaua-Ceainaria „COCA” doar ceaiuri fierbinti cu iz de rasina de brad. In Decembrie, după ce trecea si Sfantul Nicolaie aducea cu el un disc-compact cu colinde si Coca oprea televizorul si lasa se auda in surdina, abia ghicite, cantecele vechi. Era un indemn la cumintenie care adauga parca doua-trei grade caldura la puterea caloriferelor si eventual a radiatorului electric. Se vorbea in soapta si nu se vocifera, dar de vorbit se vorbea destul a fiecare dintre mesele ocupate, pe care Coca aprindea cate o lumanare.

Seniorul ridica rar ochii din cartea cu care venea la „COCA” si pe care o citea indarjit, tinand-o aproape de lumanare. Nu avea ce sa vada in jur. Femeile erau imbracate in haine groase si rar era cate una ai carei ochi sa-l poata fascina. Iarna (ce anotimp intunecat!) doar ochii erau de admirat!

Ar mai fi fost de cautat in undele focului alimentat de batoanele de ceara parfumata, dar fara speranta, chipuri desenate cu linii insesizabile, obrajii „dezbracati” de orice culoare anume, pielea lasata libera, in nuatele proprii. Dar (of!) si femeile care sa stie sa-si respecte carnatia sunt asa de rare! Chiar si cu coada ochiului se poate zari fara intarziere pielea limpede, aparent transparenta, mai ales daca e semnalata de o gura ale carei buze sunt astfel unse incat sa dea efect de petale roz. Dar asa ceva e aproape imposibil. De cele mai multe ori, de sub fulare si esarfe apareau chipuri cu pielea mata (niciun pic de transparenta!), cu un ten cel putin usor bronzat si cu buze incarcate de culoare grea. Vor sa para abia (mereu) revenite de prin vacante insorite si au obrajii cremosi. Mai e si lipsa de rabdare de a caligrafia cu o linie hipersubtire spatiile infime dintre radacinile genelor, a caror umbra trebuie sa para at mai naturala cu putinta. Toate citesc prin revistele tinute de colportorii de smacuri cu nume sonore prin uraganele publicitare si se grabesc sa cheltuie bani ca sa-si poata tapota buzele cu creioanele anticearcane si sa aseze imediat apoi pe ele fard bej. Prea imbracate si prea colorate!

Dominat de aceasta blazare, intr-o seara rece de decembrie, Seniorul, scos totusi din profunzimea lecturii de o dara de parfum intens, fierbinte cunoscuta din liftul blocului, a zarit-o pe vecina lui Gina abia cand iesea din cafenea. Cand intrase? Cumparase ceva? Se intalnise cu cineva? Vorbise cu cineva? Cu cine? Fusese intr-adevar ea? Plutise si ea pe unda colidelor care sunau in cafenea si iesise cu ele in auz si le murmura poate, gandindu-se la cine stie ce. La cine stie cine…

Anunțuri

5 gânduri despre &8222;INSESIZABILE&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s