ABIA DEZVELITĂ

5bc0e45c9924d4393542cc10cf002459--lucien-clergue-sexy-photography

As vrea sa fii o un murmur de vânt cald

Si de-aș putea să te respir

Într-un cuvânt

Da, într-un singur cuvânt!

Nude (Mercedes Matter)

 

As vrea sa fii o șoaptă-ntr-un suspin

Silaba unică de-ncuviințare

 

O singură suflare

Da, dintr-o singură suflare!

 

Să fii aș vrea fiorul

Unei povești încă nespuse

Încă neînțelese, poate abia uitate,

Pe care s-o murmurăm simultan

3e21fad5ef1046a148593c8f312127d0

Buzele tale-ntre buzele mele.

 

Să fii aș vrea foșnetul incert

De frunză care cade

Al veșmântului tău abia desprins

De pe șoldurile tale, al mâinii

Care-mi tremură pe pielea ta

12-03-17-aktstudien-nuernberg-by-RalfR-32

Abia dezvelită.

SUPUNERE

Au făcut și experiența supunerii totale. Seniorul a acceptat să i se supună Ellei și Ella a avut curiozitatea să vadă până unde putea să întindă coarda.

După ce îl dezbrăcase complet, i-a legat mâinile la spate. Și picioarele la glezne, așa încât să poată umbla cu pași mărunți. Citește în continuare „SUPUNERE”

INTRAREA PE LA SPATE

De vreo două luni, vara asta așadar, prefer, în fanteziile mele, intrarea prin poarta de la spate. Mi se pare mai primitoare. Îmi ține apetitul deschis. Știu că poate unele partenere ar putea să mă considere egoist. Rămâne însă primordială privirea lor. Întâlnirea depinde esențial de lumina din ochii lor, de chemarea din ei. Dar pentru momentul extazului anume, mi le doresc cu spatele la mine, nu pentru a deveni cavaler, călăreț adică, în sensul ordinar al cuvântului, ci pentru că le pot oferi erecția cea mai puternică. Citește în continuare „INTRAREA PE LA SPATE”

asimetrii

Intimitățile ne sunt asimetrice.

În romanul  Jean-ChristopheRomain Rolland a remarcat la personajul lui principal o anumită asimetrie, care îi conferea expresiei ceva ce nu era neapărat o impuritate, ci reflecta o ușoară tulburare sufletească, fermecătoare de altfel, părând să contrazică liniștea privirii.

În general, asimetria este considerată ceva secundar, ca o abatere de la perfecțiune, care presupune simetrie. Jumătățile inegale, deosebite între ele sunt considerate parți ale unui sistem neregulat. Dacă se observă unde va o asimetrie, se consideră  că în acel loc este o anomalie.

Lăsată în umbra, tratată ca secundară, neglijată, anomalia nu este totuși uitată și, remarcată, reactualizată, excită.

De ce ne ascundem trupurile goale? Și pentru că știm ca nu sunt perfecte. Asimetriile ne sunt evidente. Un sân nu seamănă cu celălalt. Unul din ei „privește” în afară, după cum îi este amplasat sfârcul. Un testicol este mai coborât decât celălalt. Penisul erect nu este orientat perfect înainte, ci puți sau chiar mai mult, spre dreapta sau spre stânga și, la cei foarte tineri, dar nu numai la ei, în sus, în unghi mai închis sau mai deschis față de pântec.

Din observarea acestor individualități, apare atracția, provocarea simțurilor. Stârnirea senzației erotice se accentuează și cu ajutorul vestmintelor, mai ales prin alegerea lenjeriei intime de o anumită formă. Citește în continuare „asimetrii”

Extazul în solitudine

Extazul erotic obținut în solitudine este cel mai intens, are savoarea maximă și bucuria lui crește pe măsură ce este practicat cu prețuire și poftă.

E bine sa ni-l oferim zilnic, ca pe o relaxare minunată, deconectare de la mizeriile zilnice, în intimitate deplină. Citește în continuare „Extazul în solitudine”

TERAPIE PLĂCUTĂ!

„Excitaţia sexuală face inima să pompeze mai bine sângele!” – spune o doamnă doctor de la un spital din Frankfurt, potrivit unui studiu ştiinţific publicat acum trei ani în “New England Journal of Medicine”.

De pildă, bărbaţii care, de obicei, privesc sânii femeilor, le examinează mărimea, elasticitatea, încearcă să observe locul sfârcurilor, ascuţimea şi diametrul trăiesc mai mult decât cei indiferenţi la nuri.

Doctoriţa opina că numai zece minute de privit sâni frumoşi echivalează cu 30 de minute de aerobic.

Desigur, s-ar putea ca acelaşi efecte să aibă contemplarea unor şolduri, vibraţia feselor unei femei în mişcare, pulpele ei strânse în blugi sau ieşind de sub o fustă scurtă.

Contemplatorilor pasionaţi li se îmbunătăţeşte sănătatea, li se reduce la jumătate riscul să sufere un atac de cord sau să facă apoplexie. Ar fi plauzibilă ipoteza că li s-ar putea prelungi cu patru-cinci ani.

Valsul zorilor primei zile din an

In zori, dupa Revelion, li se facuse desigur frig.

Camera era rece. Patul nefacut. Aveau amandoi picioarele tremuratoare, mai bune pentru zbor decat pentru pasit.

Au inceput sa se sarute. Poate ca sa nu vorbeasca. Poate ca sa li se faca mai cald. Aveau gustul vinului negru amestecat cu iz de sampanie. Parul ei miroasea a tigara.

Intr-un tarziu, au inceput sa se dezbrace reciproc. Isi mototoleau hainele intre degete nesigure. Incercau sa nu le descheie, sa le faca sa alunece de pe ei fara complicatia desfacerii nasturilor sau a fermoarelor. Citește în continuare „Valsul zorilor primei zile din an”

TANDRETEA DIFUZA

Erau seri în care ea se mulţumea şi cu tandreţea difuză permanentă a Seniorului. El părea să nu-i dea prea multă atenţie. Citea. O îndemna, aproape că-i impunea şi ei să citească. Dar dacă ea nu se apuca de citit, ci asculta în dezordine, cu căştile pe urechi, orice fel de muzică, el se dovedea, fără dificultate, a fi clement. Citește în continuare „TANDRETEA DIFUZA”

EXTAZUL CEL MARE

„Este posibil ca o femeie să-şi ofere mintal un orgasm?”

Imagine

Peste câteva zile, madam Laura s-a întâlnit, chiar pe pragul cafenelei cu Ela. Trecea doar pe acolo. Ela tocmai aruncase o privire înautru să vadă daca nu cumva Seniorul se oprise acolo. Nu era in cafenea. Rămăsese deci acasă. „Ştii ce îl frământa nu demult? Dacă poate o femeie să varieze numai gândindu-se că şi-o trage!?” Ela şi-a reţinut râsul, abia-abia. Pe de o parte, îi venea să râdă de formula dulce-vulgară pe care Madam Laura o foloosea, absolut străină de vorbirea şi de gândul Seniorului. Pe de altă parte, ar mai fi râs şi de de  filosoficalele lui nebune, obsesiile lui erotice, plăcerea lui de a-+şi cultiva curiozităţile uneori enorme despre intimitatea femeilor. Dar era ale lui şi uneori se detaşa de ele şi le exterioriza cu umor, aşa cum a făcut-o, bineînţeles, şi în discuţia de care povestea madam Laura. Seara, a dat năvală peste Senior şi i-a pus întrebarea pe care i-o dezvăluise madam Laura. Seniorul a luat un aer visător.

Şi Ela l-a provocat, parcă cerându-i un sfat: „Dacă nu am încercat încă, dar aş încerca, aş putea să învăţ cum să obţin minunata stare, fără riscul de a eşua şi de a periclita pentru vreme multă, dacă nu definitiv, acest fel de plăcere?” El a privit-o lung, vrând parcă să înţeleagă dacă ea este şi cât de cât ironică, jucăuşă. Citește în continuare „EXTAZUL CEL MARE”