Şi a venit seara în care „Seniorul” a ieşit din casă, fără să prevină pe nimeni, cu un palton greu pe umeri, sprijinit într-un baston. Îşi impunea să ajungă la Cafenea!
Abia în zăpada frământată de paşi nenumăraţi înţelesese ce diferenţă enormă este între călătoria cu gândul şi umblatul pe picioarele proprii. Mai ales când era nevoit să facă fiecare pas concentrându-se doar la mers.
A mers aproape o oră. I se făcuse frig. Citește în continuare „MICA AVENTURĂ”
Madam Laura, profesoara de biologie, colegă cu “Seniorul”, a mai trecut pe la cafeneaua “La Coca” şi într-o seară fierbinte de august. Abia se întorsese de la mare, pielea îi lucea ciocolatie, era toată un zâmbet. Avea o fustă largă în culori vii, deloc lunga şi în loc de bluza, doar un „ahh-bras” liliachiu, care atrăgea toate privirile spre rotunzimile ferme, dar elastice ale bustului ei. Citește în continuare „COUGAR”
„Seniorul” si Ela au revenit la cafenea, cam dupa un ceas! Coca i-a intrebat daca le este sete. Le era. Nu ca dupa vorba lunga, ci ca dupa tacere misterioasa, pentru ca, pe strada, nu au comentat drama trecuta a Ginei. Taceau si respirau in acelasi ritm, privindu-se din cand in cand, ca si cum ar fi vrut sa-si fure unul altuia gandurile. Au revenit la cafenea, unde au cerut inghetata, nu vinul roze pe care si-l propusesera inainte de a iesi pe strada si au inceput sa disece povestea despre Gina, abia relatata de Ela. Citește în continuare „DRESOARE”
Cafeneaua insinguratilor 